Ce înseamnă un oraş inteligent şi câte şanse are Bucureştiul să devină unul?

01.07.202134

În ultimii ani, marile oraşe ale lumii s-au organizat după conceptul de smart city, în care tehnologia şi colectarea datelor cetăţenilor le asigură acestora un nivel ridicat de viaţă. Experţi în arhitectură, urbanism şi în politici publice sustenabile explică ce elemente presupune un astfel de oraş, analizând totodată stadiul actual al Capitalei Romaniei.

La începutul lunii, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat bugetul Capitalei, redus cu 1,1 miliarde de lei faţă de anul trecut, deopotrivă din venituri şi din cheltuieli. Astfel, oficial, acesta este de 5,8 miliarde de lei la care se adaugă „ajutoare“ externe: bugetele instituţiilor subordonate, creditele şi fondurile europene. Totalul ar fi de aproximativ 8 miliarde. Firesc, printre priorităţi se numără sectoarele cele mai avariate ale oraşului, precum infrastructura, termoficarea şi traficul. Totuşi, conform planului de bătaie, Bucureştiul se va dezvolta şi ţinând cont de viitor, o parte din buget fiind destinată mediului înconjurător: „Registrul spaţiilor verzi şi un nou Plan de calitate a aerului, pentru a putea să adresăm frontal problemele de mediu pe care le avem. Pe scurt, este un buget al curăţeniei care deschide calea acelor investiţii serioase care să rezolve problemele importante ale vieţii bucureştenilor“, după cum explica primarul Nicuşor Dan. Dacă vor fi puse în practică, astfel de măsuri vor duce la creşterea sustenabilităţii oraşului, ceea ce ne-ar aşeza în rând cu alte mari oraşe ale lumii unde, în ultimii ani, primordial a devenit conceptul de smart city (n.r. – oraş inteligent), adică o aşezare care se bazează pe tehnologie şi pe informaţii de la cetăţeni pentru a le oferi acestora un stil de viaţă confortabil. Astfel, într-un smart city sunt urmărite fluidizarea traficului, reducerea poluării şi a consumului de energie, un sistem de sănătate şi educaţie pentru cât mai mulţi şi, nu în ultimul rând, o relaţie mai bună a cetăţenilor cu autorităţile. Printre metropolele care sunt campioane „smart“ se numără Singapore, Dubai, Oslo, Copenhaga, New York, Amsterdam, Londra şi Barcelona.

jjjjdyess

Smart city nu înseamnă doar tehnologie Când vorbim despre oraşe inteligente, vorbim, în primul rând, despre folosirea tehnologiei pentru asigurarea unui trai la standarde cât mai înalte. Totuşi, nu este o definiţie completă, crede Oana Bogdan. „Un oraş nu devine inteligent doar pentru că-l infuzăm cu tehnologie. Un oraş devine inteligent atunci când le permite locuitorilor să trăiască bine utilizând echitabil şi parţial resursele pământului. Deci, ar trebui să vorbim despre oraşul sustenabil, cel mai inteligent oraş şi singurul care merită atenţia şi efortul nostru“, spune arhitecta Oana Bogdan care adaugă că, în acest sens, două elemente sunt vitale: un proiect integrat şi o voinţă politică enormă. Capitala ţării noastre n-a stat prea bine însă sub aceste aspecte, căci primarii generali de până acum au aruncat într-un con de umbră politicile sustenabile, iar iniţiativele externe, precum rapoartele întocmite anual de Ordinul Arhitecţilor din România, unde sunt propuse şi soluţii punctuale, au fost ignorate. A recunoscut-o şi actualul primar, Nicuşor Dan, care, într-o conferinţă din noiembrie 2020 pe tema smart cities, a vorbit despre dorinţa de a începe efortul de documentare pentru dezvoltarea unui plan pentru viitorul oraşului. „Sunt deja şapte-opt ani de când s-a făcut ultima strategie de dezvoltare, am avut un colectiv foarte interesant de experţi – inclusiv internaţionali şi români care profesează în instituţii din străinătate –, şi care au spus că marea limitare a acestei strategii şi, în special, limitarea ei în ceea ce priveşte zona metropolitană a Bucureştiului vine din faptul că nu am avut nişte date pe care să ne bazăm.“ „Speculă precum în Bucureşti, mai rar“ Ideea este întărită şi de Bogdan, care explică ce s-a întâmplat fără această strategie, atrăgând  atenţia că dezavantajul major al capitalei noastre este specula, o caracteristică înfloritoare din cauza lipsei unui Plan Urbanistic General (PUG)  actualizat. „Speculă precum în Bucureşti, mai rar. Cum municipiul nu are un PUG la zi, se dezvoltă haotic, nu conform viziunii administraţiei publice pentru dezvoltarea oraşului, ci în funcţie de dorinţele unor dezvoltatori imobiliari. PUG-ul este blocat în anul 2000. Deşi se ştia termenul său de valabilitate de 10 ani, timp în care primăria ar fi putut să pregătească următorul PUG, demersurile au început abia în 2012. Planul a fost promis de fostul primarul al capitalei, Gabriela Firea, pentru sfârşitul lui 2017, împreună cu o Lege a Capitalei pentru reorganizare administrativă. Evident că Firea nu s-a ţinut de cuvânt“. Consecinţa majoră a fost că primăriile de sector şi-au creat propriile planuri pentru a se dezvolta, alcătuite după chipul şi asemănarea fiecărui decident oportunist. „Planurile Urbanistice Zonale Coordonatoare de Sector sunt făcute pentru speculă, pentru introducerea pe uşa din spate a unor indici şi zone construibile care ar fi fost dificil de introdus în PUG. Urbanismul în Bucureşti a devenit astăzi o colecţie de situaţii litigioase şi ilegale“, mai precizează arhitecta.

Importanţa datelor. Studiu de caz: traficul

Specula despre care vorbeşte arhitecta este unul dintre motivele pentru care capitala României nu este un oraş inteligent. Pentru a deveni unul, proiectarea urbană ar trebui să se facă, după cum ar spune preşedintele ţării, „cu atenţie şi îngrijorare“, căci, semnalează Bogdan, „bunăstarea noastră în mediul construit este influenţată în principal de inteligenţa modului în care este organizat şi proiectat spaţiul. Prin urmare, într-un smart city, utilizarea terenurilor este regândită pentru a acorda prioritate oamenilor şi naturii. Apoi, pe lângă proiectare urbană de calitate, avem nevoie de investiţii în tehnologie, dar şi în educaţie şi în cooperare. Împreună, ele îmbunătăţesc modul în care funcţionează «straturile» oraşului – sănătatea, mobilitatea, mediul, serviciile publice, educaţia, guvernanţa şi altele – răspunzând astfel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor cetăţenilor“. Că Bucureştiul este haotic, o ştim prea bine, lucru uşor de observat mai ales în mijloacele de transport. În fiecare an, pierdem 227 de ore în trafic –  sau 9 zile şi 11 ore –, conform unui studiu realizat anul trecut de TomTom, un producător olandez de echipamente de navigaţie. În Europa, ne aflăm pe locul patru în topul ţărilor în care şoferii înaintează cu vitezele „încet“ şi „foarte încet“, după Moscova, Istanbul şi Kiev. Asta în timp ce o metropolă inteligentă precum New York de pildă, a ajuns la stadiul în care investeşte într-o infrastructură conectată, cu camere şi senzori instalate în cele peste 10.000 de intersecţii pe care le are – prin aşa-numitul Internet of Things/ IoT (n.r. – Internetul obiectelor, concept ce presupune folosirea Internetului pentru a conecta între ele diferite dispozitive, servicii şi sisteme automate, formând astfel o reţea de obiecte).

Unul dintre arhitecţii traficului din New York este şi românul Michael Horodniceanu care îl consiliază în prezent şi pe primarul Nicuşor Dan. Pentru fluidizarea traficului nostru încâlcit, explica expertul în urmă cu câteva luni, tehnologizarea va fi în special legată de semaforizare şi management în trafic. Totuşi, pentru ca digitalizarea să fie implementată şi să funcţioneze, imperios necesară va fi şi colectarea de date, o altă caracteristică a unui smart city. „Trebuie colectate informaţii, ca să se vadă cât timp durează, de unde vin oamenii, unde şi când se duc şi să evaluăm posibilitatea de a crea linii de trafic care sunt în opoziţie“, declara Horodniceanu, într-un interviu pentru ziare.com. Şi s-ar putea ajunge departe. De pildă, în Estonia, o ţară 100% digitalizată, au apărut de ani de zile treceri de pietoni tehnologizate care împiedică producerea de accidente. Smart Pedestrian Crosswalk se bazează pe IoT şi monitorizează senzorii instalaţi pe străzi pentru a raporta fluxul traficului, dar şi cât de libere sunt parcările. Platforma a ajuns şi în alte oraşe ale Europei, precum Helsinki sau Amsterdam, în cel din urmă timpul necesar căutării unui loc de parcare de pildă, scăzând cu 43%.

 Oraşele inteligente de succes de peste hotare.

În străinătate, există locuri în care smart city nu mai e un concept teoretic, ci realitate. Singapore este considerat campionul oraşelor inteligente, nu doar pentru că senzori şi camere împânzesc întreaga republică, ci şi pentru că este sustenabil, inclusiv cultura mediului de afaceri fiind orientată către ecologie. De   altfel, Singapore este considerat şi cel mai verde oraş al lumii. „Dacă începi un nou şantier, trebuie să înlocuieşti aceeaşi suprafaţă de verdeaţă pe care o schimbi“, declara, în urmă cu cinci ani, Yvonne Soh, managerul general al Consiliului Clădirilor Verzi din Singapore. „A evoluat de la o naţiune pe moarte la statutul de «first world country» spre sfârşitul secolului XX, pentru că a mizat încă de la început pe sustenabilitatea pe termen lung. Iar din 2015, Singapore se ghidează după cele 17 Obiective de dezvoltare sustenabilă (SDGs) din cadrul Agendei 2030 a ONU. Au integrat natura în oraş şi şi-au propus să gestioneze cu prudenţă resursele limitate, cum ar fi apa şi energia. De asemenea, acordă o atenţie deosebită schimbărilor climatice deoarece, fiind un stat insular mic tropical, sunt vulnerabili la fenomene meteorologice extreme şi la creşterea nivelului mării“, descrie Oana Bogdan acest smart city. Singapore a reuşit să ajungă unde este astăzi pentru că bifează lucrurile pe care Bucureştiul încă nu poate: colectarea datelor, încrederea mare a oamenilor în tehnologie, plan urbanistic mereu actualizat şi politici sustenabile coerente. Iar rezultatele se văd în domenii-cheie ale societăţii: de exemplu, anul trecut, într-o top realizat de agenţia de ştiri americană Bloomberg, republica din Asia a ieşit pe locul întâi la capitolul cel mai eficient sistem de sănătate. „Acolo, educaţia, inclusiv cea preşcolară, este accesibilă tuturor, pentru a oferi fiecărui copil un start solid în viaţă. Revizuiesc în mod constant politicile şi subvenţiile în domeniul sănătăţii pentru a sprijini populaţia îmbătrânită. Toţi locuitorii din Singapore – bogaţi sau săraci, tineri sau bătrâni –, se bucură de aer curat, apă şi canalizare, de asistenţă medicală şi educaţie de calitate, precum şi de spaţii verzi luxuriante şi spaţii comune sigure datorită politicilor publice implementate”.

Barcelona, model european.

Avem exemple de smart cities şi pe Bătrânul Continent, Londra şi Barcelona fiind cele care conduc topurile aici. Barcelona, de pildă, se numără printre primele oraşe care au iniţiat o strategie în acest sens, cu un proiect pilot de energie sustenabilă. Ulterior, a introdus un proiect de parcare inteligentă şi lămpi stradale inteligente. Şi totul a fost realizat respectând planul urbanistic, deci într-un mod coerent. Bogdan spune că din capitala Cataloniei putem să ne inspirăm şi noi, pe plaiurile mioritice: „Două iniţiative recente în acest sens ar trebui să ne inspire: ideea de planificare urbană, de  «superblocuri», prin care străzile sunt recuperate de la maşini şi transformate în spaţii publice pietonale, cu utilizări mixte, şi ideea de oraş proiectat de femei, adică un oraş inclusiv – inclusivitatea fiind un alt aspect al sustenabilităţii“.

Sursa:adevarul.ro