Abilitatea inteligenței artificiale de a lua decizii sănătoase din punct de vedere etic este un subiect fierbinte în dezbaterile din întreaga lume. Problema este predominantă în discuțiile privind viitorul autovehiculelor autonome, dar include și dileme etice similare celor descrise în filme SF precum Blade Runner. Aceste dezbateri la nivel înalt se referă, în principal, la un viitor care încă este departe,  dar totuși AI devine deja parte din viața noastră. Gândiți-vă la Siri, Alexa lui Amazon și funcția de sortare a fotografiilor pe multe smartphone-uri. Popularitatea tehnologiilor ca acestea influențează deja modul în care oamenii se gândesc la inteligența mașinilor. Într-un sondaj recent, 61% dintre respondenți au declarat că societatea ar deveni „mai bună” sau „mult mai bună” de la creșterea automatizării și AI. Dar va fi nevoie de timp pentru a obține un adevărat intelect uman. Știința ar trebui să gândească bine asupra consecințelor creării mașinilor inteligente – poate chiar până la nivelul drepturilor robotului și la natura conștiinței. Pe măsură ce inovarea AI continuă să avanseze rapid, va fi important ca etica care înconjoară tehnologia să țină pasul. Machine Learning, oferă deja roboților abilitatea de a interacționa cu oamenii prin atingere și vorbire. Aceste capacități sunt vitale pentru a imita comportamentele umane. Procesarea limbajului natural s-a îmbunătățit pînă la punctul în care permite anumitor roboți să răspundă la comenzi vocale complexe și să identifice mai mulți vorbitori, chiar și în mijlocul unei camere pline de zgomot.

Cu toate acestea, pentru a merge la nivelul următor, AI-ul va trebui să privească dincolo de tehnologia modernă, în cazul în care inteligența în dispozitivele este încă relativ imatură și presupune un proces mult prea sofisticat. Această procesare va necesita realizări tehnice deosebite, în special în ceea ce privește puterea de calcul eficientă, stocarea datelor și independența cloud-ului (replicatoarele nu trebuie să se bazeze pe o conexiune la Internet pentru a gândi). Provocarea este de a face mașina capabilă de „învățare strânsă”, care este similară cu modul în care oamenii învață din experiență. Creierul uman este de zeci de mii de ori mai eficient decât orice chip care există astăzi, dar totuși AI suferă o evoluție datorită procesului de învățare continuu.

În progresele recente, cercetătorii au aplicat concepte de calcul distribuite pentru a crea interfețe computerizate bidirecționale (BBCIs) – rețele de chip-uri de calculator, cu scopul de a le implanta în creierul uman. Scopul acestui proces este de a îmbunătăți funcția creierului la persoanele cu afecțiuni neurologice sau leziuni cerebrale. Dar tehnologia implică AI avansat. Ca și în creierul uman, fiecare nod dintr-o rețea distribuită poate stoca și consuma propria sa energie. Aceste mini-computere pot lucra pe undele electromagnetice extrase din mediul înconjurător – similare semnalelor de telefonie mobilă și Wi-Fi. Datorită puterii masive de procesare, rețeaua informatică distribuită teoretic poate efectua procesarea avansată a AI, fără a se baza pe pachete de baterii voluminoase sau pe servere de la distanță.

Apariția Inteligenței artificiale avansate, poate duce într-o bună zi la o comparație a inteligenței artificiale cu inteligența umană. Louise Dennis, doctorand la Universitatea din Liverpool, afirmă că este vorba despre programarea AI cu valori destul de complexe pentru a garanta securitatea umană, dar suficient de flexibilă pentru a ține cont de situații complexe și uneori de principii etice conflictuale.

În cadrul dezbaterii din U.K. în jurul regulilor pentru aeronavele fără pilot, grupul Dennis a sugerat companiilor să programeze avioane automate pentru a respecta regulile de gestionare a aviației civile în aer. Dar Administrația Aviației Civile era îngrijorată. Deși CAA pregătește piloții să respecte regulile, ei trebuie, de asemenea, să le încalce atunci când este necesar să salveze viața umană. Programarea unui robot pentru a ști când să respecte regulile și când să le încalce nu este o sarcină ușoară.

Erori în luarea deciziilor AI sunt inevitabile, iar unele dintre ele vor avea consecințe. Cu toate acestea, AI promite să creeze un impuls de siguranță și, în cele din urmă, trebuie să decidem ce nivel de risc este acceptabil. Dezvoltarea unor roboți capabili să ia decizii morale va fi o parte esențială a procesului de adaptare. Dacă domeniul eticii AI avansează la fel de repede ca AI în sine, se pare că mașinile viitorului vor fi proiectate pentru a face decizii complexe, dar etice, pentru care noi oamenii vom stabili regulile. Deci, AI nu va avea nici o șansă să atace omenirea )